Zarind culoarea, esenta a seninului,
M-am cufundat in mare, in flori, intr-un amestec
Sa nu ma vezi, sa nu dau frau destinului,
Sa ma cunosti,cand ai tai ochi ma petrec.
Caci eu iluzie iti voi ramane
Si-n toate cele ce ai cauta
Nu m-ai gasi,si mintii reci i-ai spune
Ca eu eram,dar nu in calea ta.
Eram timida sa pot sa ma descopar
Si chip naiv, si el s-ar fi ascuns,
Dar ai venit albastru de luceafar
Si dinaintea ochilor te-ai pus.
Astazi plutesc intre impresii calme,
Calatorind cu norii de sub luna,
O cale stinsa,cat sa cuprinzi in palme,
Lumina moarta ce-n vremuri se farama.
Albastrul tau i-a dat culoare cetii
Si-as fi putut pasi,tinandu-ma de ea
Dar teama ca-n oglinda sting reflexii,
A-nchis usa sperantei si mi-a pierdut si cheia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu