Fotbal?

Uau, deci nu credeam vreodata ca o sa scriu asta. Da, ma fascineaza. Adica... daca acum cativa ani mi se parea cea mai boring stuff activitatea lui fra` de a sta in fata tv-ului, impulsionat de momentele de la televizor in timpul meciului Romania - nu stiu cine, acum mi se pare pretty acceptable. ok, sunt ipocrita, imi place. Si asta nu are legatura cu feminitatea, are legatura cu interiorul. Depinde de cum percepi fotbalul.

Parca traiesc momentul acela de adrenalina pe care il are portarul cand se apropie mingea de poarta, in ideea unui posibil gol. Si e foarte ciudat. Si sunetul acela ingrozitor pe care suporterii il faceau, acum a devenit chiar placut, de senzatie.

Nu stiu cum va place voua fotbalul, dar dupa campionat daca nu v-ati uitat la partea de sfarsit, inseamna ca v-ati uitat degeaba la toate meciurile. Sa ii vezi pe altii daramati de infrangeri si sa incerci doar pentru cateva secunde sa te pui in locul lor, simtind that fucking painful feeling. Simtind infrangerea din finala, o infrangere care ii ridica pe cei

invinsi, pe de alta parte: "Nu orice ajunge in finala si lasa ca peste 4 ani luam noi cupa".

Simtind ce inseamna cu adevarat fotbalul cand esti mandru de fotbalistul preferat ca a facut o schema noua si ca stie sa faca show, da, ca i-a "facut " pe toti pe teren. Si te pui in pielea lui si iti face bine. Un penalty dat pe nedrept care se termina printr-un gol remarcabil. Si esti trist ca nu meritau si stupefiat in ideea

"toate ca toate, da ce frumos s-a dus din vinclu".

N-am fost la nici un meci de fotbal, nici nu intentionez. E ciudat cum timpul schimba perceptiile si ajungi sa te impaci cu neplacerile si sa le transformi. Fotbalul e de factura masculina si pot sa-l consider un atu al barbatilor. Si nu e deloc usor pe cat pare. Femeile nu se preau au ele cu miscarile astea, si mai vezi cate una dandu-se in spectacol, luata in echipa doar ca sa faulteze. Si atunci e amuzant. Nu sunt misogina, am 3 prietene care joaca fotbal mai bine decat toti vecinii la un loc de pe strada mea, pe care ii vad prostindu-se duminica prin curtea scolii. Ele sunt

la un club de fotbal si si-au facut un hobby din asta. Si in timpul liber nu le lipseste feminitatea, nici nu ai deduce ca te face cu mingea pe teren pana reusesti sa clipesti.

Asta e pentru ca daca nu iti place fotbalul ca baiat, inseamna ca nu stii sa-l simti cu adevarat, iar ca fata, inseamna ca esti prea feminina (exagerat) sau prea ocupata sa te pui in pielea unora care sunt cu siguranta mult mai buni decat tine. Eu nu vad fotbalul ca pe o alergatura materiala, unde aproape ca jucatorii isi lasa plamanii pe teren, il vad ca pe o provocare intre doua echipe, ale caror fotbalisti se exteriorizeaza prin cate o injuratura, aruncare a tricoului de bucurie si alte gesticulatii, in alte cuvinte trairi.