Dacă totul e menit să aparţină unui tipic şi să se încadreze unei forme atunci aleg să fug din universul ăsta. E un moment în care îmi vine să mă arunc pe un câmp într-un pat jos şi moale, cu cearşaful ridicat din cauza vântului, pe care să-l văd în reluare cum se stinge, lăsându-se în jos, întins. Şi să îi cer cerului să îmi picteze în albastru toate gândurile negre.
Cu cât se deşteaptă mai mult, cu atât oamenii au tendinţa să generalizeze şi să caute o tipologie în persoanele alăturate. Crezând că aşa se pot descurca cu toţi după modelul: "cu tine aşa trebuie să mă port, te ştiu eu". Greşit. E un vârf în care ajungi şi recunoşti că ai voie să greşeşti şi că ai judecat incorect. Important e să înlaturi din orgoliu . Nu mulţi pot face asta. Dar cei puţini sunt cei apreciaţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu